Instalarea in interior

Instalarea în interiorul clădirilor

La instalarea în interior, centralele termice pot fi montate numai în încăperi în care nu există pericol de incendiu, explozie sau intoxicare (asfixiere) a utilizatorilor cu gaze combustibile sau gaze de ardere. Centralele termice cu o putere mai mare de 0,1 Gcal/h pot fi amplasate doar în încăperi cu destinația exclusivă de sală a cazanelor. Cele cu puteri mai mici pot fi amplasate și în încăperi cu alte destinații, dacă se asigură aerul necesar arderii, ventilația, evacuarea totală a gazelor de ardere în atmosferă și există suprafețe vitrate sau panouri cu suprafață suficientă, care să cedeze la o suprapresiune de 1180 Pa și să fie orientate spre exterior. Suprafața vitrată trebuie să fie de 0,03 m² pentru construcțiile din beton armat, respectiv de 0,05 m² pentru construcțiile din cărămidă pentru fiecare m³ de volum al încăperii. Dacă sunt montate detectoare de gaz (acest lucru este obligatoriu dacă suprafețele vitrate sunt din sticlă mai groasă de 4 mm sau de construcție specială – geam securizat, termopan) suprafața vitrată poate fi redusă la 0,02 m² pentru fiecare m³ de volum al încăperii.

Pentru amplasarea centralelor cu cameră de ardere deschisă trebuie îndeplinite condiții suplimentare: nu pot fi amplasate în băi, iar volumul camerei trebuie să fie de 15 m³ pentru fiecare m³_N de debit de gaz instalat, dar minim 7,5 m³ la bucătării și 18 m³ la restul camerelor. Pentru asigurarea aerului necesar arderii trebuie prevăzută o priza neobturabilă de aer proaspăt de dimensiuni corespunzătoare. Centrala termică trebuie racordată la un coș de fum izolat, corespunzător diametrului de evacuare al centralei. Racordul la coș se poate realiza din racord flexibil din aluminiu sau inox, având o lungime de cel mult 3 m. Dacă lungimea racordului este mai mare de 1 m, el trebuie să asigure o pantă de 8 % până la coș. Condițiile suplimentare (volum, coș) sunt foarte greu de îndeplinit în apartamentele din blocurile vechi de locuințe din România, soluția recomandată în acest caz fiind cea cu centrală cu cameră de ardere închisă.

Evacuarea gazelor de ardere de la instalațiile cu cameră de ardere închisă direct în exterior, prin perete (prin coșuri „ventuză”), este discutabilă în cazul în cazul construcțiilor cu mai multe etaje, gazele de ardere putându-se infiltra în apartamentele de la nivelurile superioare. În multe țări există norme care stabilesc zonele de pe fațade în care se pot amplasa coșuri ventuză. Mulți dintre fabricanții de centrale termice evită discutarea acestor probleme declarând că produsele lor se adresează locuințelor individuale, nu blocurilor de apartamente.